Când oamenii se gândesc la BJJ (Brazilian Jiu-Jitsu), automat își imaginează luptători îmbrăcați în Gi, antrenându-se la sol. Deși echipamentul de antrenament în BJJ a evoluat de-a lungul timpului, Gi-ul rămâne cel mai utilizat articol vestimentar. La fel ca sistemul de centuri și anumite formalități, precum salutul “Oss”, Gi-ul din Jiu-Jitsu are rădăcini adânci în tradiție.
Gi-ul este mai mult decât un simplu element de vestimentație. El poate fi folosit ca armă ofensivă, ca mijloc de apărare și joacă un rol important în igienă. Astăzi, Gi-ul este format din două părți principale: pantalonii și jacheta, la care se adaugă centura.
Rădăcinile Japoneze ale Gi-ului
Kimono-ul își are originea în Japonia feudală, unde era ținuta tradițională a samurailor. Aceștia purtau kimonouri de diferite culori, fiecare culoare reprezentând un anumit clan. Kimono-ul avea și un rol de lenjerie, fiind purtat sub armură, ceea ce făcea ca loviturile să fie mai puțin eficiente. Astfel, luptele corp la corp au devenit esențiale, ducând la dezvoltarea artelor marțiale precum Judo și Jiu-Jitsu. Kimono-ul tradițional includea o a treia piesă în plus față de Gi-ul modern, și anume Hakama, pantaloni largi purtați în prezent de centurile negre din Aikido.
Odată cu dezvoltarea Judo-ului, la începutul anilor 1900, kimono-ul samurailor a fost considerat nepractic pentru acest sport. Dr. Jigoro Kano a modificat designul și a creat o variantă mai rezistentă, cu o croială mai strânsă și mai scurtă. Astfel a luat naștere Gi-ul modern, folosit ulterior și în Jiu-Jitsu.
Gi-ul în Brazilian Jiu-Jitsu
Atunci când Dr. Kano a modificat kimono-ul, a eliminat culorile specifice samurailor. După noile modificări, toți practicanții purtau Gi-uri albe. În primii ani ai BJJ-ului, elevii primeau un Gi la începutul antrenamentului și trebuiau să-l returneze pentru spălare. Acest sistem a contribuit la reducerea diferențelor sociale din sală.
Gi-ul de Judo, deși era ideal pentru proiectări și prize pe mâneci, nu era tocmai potrivit pentru tehnicile de control din BJJ. Pentru a optimiza luptele la sol, Gi-ul a fost modificat pentru a deveni mai strâns, cu mâneci și jachetă mai scurte.
Evoluția Gi-ului Modern
Primele Gi-uri colorate au apărut în anii ’70, datorită lui Reylson Gracie, fiul lui Carlos Gracie. Odată cu introducerea culorilor, Gi-ul a fost modificat din nou, adăugându-se o ușoară lungire a mânecilor pentru a respecta cerințele competiționale.
În anii ’80, au început să apară peticele și siglele sponsorilor, odată cu creșterea popularității competițiilor. Atleții aveau nevoie de sprijin financiar, iar Gi-urile au devenit spații de promovare pentru diverse afaceri locale. Acest trend a continuat și în anii ’90, când Gi-ul a devenit o industrie profitabilă, atrăgând numeroase branduri specializate.
În prezent, Gi-ul de BJJ este format în principal dintr-o jachetă și pantaloni, disponibile în alb, albastru sau negru, cu unul sau mai multe petice ale brandurilor. Unii practicanți își personalizează Gi-urile cu culori precum roz sau camuflaj, însă în competițiile oficiale sunt acceptate doar variantele standard. În ceea ce privește materialele, Gi-urile moderne sunt disponibile în diverse țesături, precum single weave, double weave, pearl weave, gold weave, iar pantalonii beneficiază de tehnologia rip-stop.
Renunțarea la Gi în BJJ
Popularizarea BJJ-ului prin UFC și PRIDE a determinat mulți luptători să renunțe la Gi. Deși inițial Gi-ul era un avantaj, regulile unificate ale MMA au impus lupte în pantaloni scurți, forțând adaptarea tehnicilor de Jiu-Jitsu.
Competiții precum ADCC au creat un spațiu dedicat luptei fără Gi, ceea ce a dus la dezvoltarea disciplinei No-Gi. Dacă în primele zile ale BJJ-ului din Brazilia, antrenamentele fără Gi se făceau doar în zilele toride, astăzi No-Gi este o ramură distinctă a BJJ-ului, cu propriul său echipament.
Chiar dacă unele școli de BJJ pun accent pe antrenamente cu sau fără Gi, în ultimii ani majoritatea academiilor oferă ambele tipuri de clase. Unii practicanți preferă chiar o combinație între cele două stiluri. Un exemplu notabil este Eddie Bravo, un susținător fervent al No-Gi, care a luptat cu Royler Gracie la Metamoris purtând un rashguard și pantaloni de Gi, adaptându-se astfel ambelor stiluri de grappling.
